CLASIFICAREA
DEFICIENȚELOR FIZICE ȘI PSIHOMOTORII
Deficiențele fizice, din punctul de
vedere al gravității, pot fi
clasificate după cum urmează:
·
deficiențe ușoare,
care includ micile abateri de la normalitatea corporală și sunt
considerate atitudini deficiente globale sau segmentare, care prin
executarea de mișcări corective
(de timpuriu) se pot corecta destul de ușor și total (ex.: deficiența cifotică, gâtul
înclinat lateral sau înainte, umerii aduși înainte sau asimetrici, torace
în flexiune, picioare abduse sau adduse etc.);
·
deficiențe de grad
mediu, în care sunt înglobate defectele
morfologice și
funcționale
staționare
sau cu evoluție lentă,
care se corectează
parțial
sau rămân
nemodificate; cele mai multe asemenea deficiențe sunt de tip segmentar (ex.:
cifoze, lordoze, deformații ale abdomenului, toracelui etc.), existând însă și deficiențe
medii globale (ex.: hiposomii, disproporții între segmente etc.);
·
deficiențe accentuate,
care constau în modificări patologice ajunse într-un
stadiu avansat de evoluție; cele mai multe deficiențe de acest tip
sunt determinate în viața intrauterină (ex.: malformațiile aparatului
locomotor) sau ca urmare a unor paralizii, traumatisme osoase și articulare, a
unor infecții
ale oaselor, muschilor,
articulațiilor
sau ale vaselor de sânge.
În categoria tulburărilor de
psihomotricitate includem toate tulburările
lateralității (ex: încrucișată, contrariată), ale
conduitelor motrice de bază (ex: ale mersului, săritului), tulburările
de realizare motrică (apraxia – pierderea capacității de execuție a gesturilor, a mișcărilor adaptate
unui scop, dispraxia – incapacitatea
de coordonare a gesturilor, disgrafia
motrică – afectarea vitezei și a forței scrisului
etc.), tulburări
ale conduitelor perceptiv-motrice (ale orientării spațiale
– necunoașterea termenilor spațiali, perceperea
greșită a pozițiilor în spațiu, orientarea
incorectă
în spațiu, lipsa memoriei spațiului și ale orientării
temporale), tulburări ale schemei corporale (presupunând necunoasterea părților corpului
sau incapacitatea de folosire a lor etc.), instabilitatea psihomotorie (exces
de mișcare
și
incapacitate de orientare și urmărire a unui
obiect în mișcare), tulburări ale conduitelor
motrice fine (ex: incapacitate de concentrare și de
perseverare într-o acțiune
anume).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu