Comunicarea nonverbală

În contextul tipurilor de comunicare, comunicarea nonverbala prezintă interes din cel puțin două motive: rolul ei este adesea minimalizat;  într-o comunicare orala, 55% din informație este percepută și reținută prin intermediul limbajului nonverbal. Acest procentaj a fost stabilit la mijlocul anilor ’70 de M. Weiner, care a considerat că ponderea comunicării nonverbale în cadrul comunicării este mare, având un rol deosebit de important.

Exprimarea verbală este facilitată îndeosebi de gestică și de mișcare. Interzicerea acestora de către profesor poate bloca comunicarea verbala (apar blocajele, pauzele marcate de „a”, „a”, cuvintele ajung mai greu pe buze, starea de iritare crește etc).  Constatăm că mai ales gesturile susțin psihologic comunicarea verbală.

Majoritatea cercetătorilor iau ca punct de pornire raporturile gestului cu cuvântul, clasificându-le în gesturi substitutive, completive și de însoțire a discursului verbal (după Mihai Dinu). O altă clasificare mult citată este cea a cercetătorilor P. Ekman și W. Friesen,  potrivit cărora gesturile sunt de următoarele feluri:

1. gesturi mimice sau corporale (expresori) – însoțesc o trăire organică cu tentă afectivă (tresărire, roșeață, crispare de durere); au valoare comunicativă, marcând exprimarea (ne bâlbâim, vorbim greu, suntem tematori); au valoare culturală (tristetea, durerea, dezgustul, amenințarea, neliniștea, triumful, victoria) sunt exprimate cam la fel peste tot în lume (încruntarea, disprețul, surâsul, semnul V pentru victorie sau O pentru triumf). Facilitează relația profesor-elev; adult-copil, deoarece comunică stările sufletești ale emițătorului. Ele sunt mai mult indicii decât semnale.

2. gesturi de reglaj/mișcări care permit schimbul verbal dintre interlocurori (regulatori), care dirijează, controlează și întrețin comunicarea verbală; exemple: apropierea de partener, poziția de ascultare, schimb de priviri reciproc, cererea cuvântului, ridicarea în picioare, creșterea/ încetinirea debitului verbal etc. Se apelează la ele atunci când: se dorește afirmarea, creșterea elocvenței, cucerirea auditoriului etc. apar doar în prezența partenerului cu care se comunică. Dacă partenerul nu este de față (convorbire telefonică), frecvența acestor mișcări scade drastic. Au funcție expresivă și faptică deoarece relevează atitudinea participanților față de interacțiune.

3. mișcări care susțin și completează exprimarea verbală (ilustratori): sunt o comunicare a experienței sociale a individului, fiind gesturi care se dobândesc prin învățare indica direcția (sus/jos, acolo/aici, departe, înainte/înapoi); forma (dreptunghi, spirală, cerc etc.); dimensiunea (mare, mic); persoana (tu, mie, lui); modul de acțiune (încet/repede)  au rolul de a accentua/întări/explica cuvântul, îndeplinind funcția de însoțire și completare a comunicării verbale.

4. gesturi cu semnificație specială (embleme) – înlocuiesc cuvintele. Sunt arbitrare, au valoare de semn și echivalent lingvistic cert, de unde și valoarea de substituit al cuvântului (exemplu: mișcarea capului pentru Da/Nu, clipitul complice din ochi; degetul la tâmpla – pentru nebunie; palma pe obraz și tâmplă – pentru somn; degetul la buze – pentru liniște etc.)

5. gesturi stereotipe cu rol manipulatoriu (adaptorii); sunt de cele mai multe ori ticuri:

au rol de descărcare și de echilibrare psihică sunt de doua feluri: manipulări de obiecte în scop practic (aranjatul cravatei, mișcatul pixului, aranjarea în timp ce vorbim a unor foi etc.) se numesc și alteradaptori, respectiv; automanipulări (răsucirea unei șuvite de păr, atingerea urechii, balansul piciorului, roșul unghiilor, suptul degetului, legănatul capului etc). Se numesc și auto-adaptori (răspund unor nevoi intime) sunt gesturi automate care sporesc (frecvent) în momente de concentrare, de tensiune psihică, de singurătate; sunt o „supapă” pentru detensionare pot fi o gestică ce vine din copilărie, de multe ori. Adaptorii constituie clasa de gesturi cea mai puțin legată de comunicare.

 În concluzie, cele cinci categorii de gesturi au functii specifice: fie dezvăluie subiectul care comunică (expresorii) – ticuri, expresii cu încărcătură culturală; fie structurează comunicarea (regulatorii) – în funcție de privire, poziție, debit putem sa comunicăm cursiv, normal; fie determină/întăresc conținutul transmis (ilustratorii și emblemele) – întărind cuvântul cu un semn (clipim complice, mișcăm capul, ducem degetul la buze pentru liniste); fie faciliteaza racordarea si adaptarea partenerilor la situația de comunicare (prin adaptori) – ajutându-ne să ne echilibram emoțional, să ne detensionăm, pentru a nu altera comunicarea.

Peșcolarul

Este foarte important ca prin activităţile în care sunt implicaţi copiii să fie solicitaţi să:

-          analizeze relaţii între obiecte, evenimente, persoane (asemănări, deosebiri, asocieri), pentru a descoperi cauzalitatea, gîndirea critică, rezolvarea de probleme.

-          înţeleagă şi să utilizeze numerele şi numeraţia, operaţiile matematice, măsurarea, gruparea, sortarea, ordonarea, operaţii esenţiale în viaţa de zi cu zi.

-          înţeleagă lumea naturală şi să poată face predicţii; acestea se referă la gîndirea ştiinţifică, care ajută copiii să aplice şi să îşi testeze cunoştinţele prin investigaţie şi verificare.

înţeleagă cum interacţionează oamenii între ei şi cu mediul înconjurător, care sunt condiţiile necesare vieţii. 

Toate aceste activităţi contribuie fundamental la dezvoltarea cognitivă a copilului.

 Perioada preşcolară (3-6 ani)se caracterizeză printr-o dezvoltare complexă şi interesantă cu influenţe biopsihice ulterioare.

        Copilul preşcolar traversează etapa cunoaşterii prin lărgirea contactului cu mediul social şi cultural din care asimilează modele de viaţă ce determnă o integrare tot mai activă la condiţia umană.

      Mediul solicită copilului nu numai adaptari ale comportamentului la sisteme diferite de cerinţe în condiţii de tutelă, protecţie şi afecţiune, dar creează în acelaşi timp o mai mare sesizare a diversităţii lumii si vieţii, o mai densă şi complexă antrenare a decizilor, curiozităţii, trăirilor interne la situaţii numeroase şi inedite. Concomitent se dezvoltă bazele personalităţii copilului şi capacităţile de cunoaştere, comunicare, expresia şi emanciparea comportamentelor ce ating grade de complexitate raportate la caracteristicile de vârstă şi dezvoltare psihofizică.

       Există o categorie de contradicţii specifice ce se constituie în planul cunoaşterii. Dezvoltarea imaginaţiei îi permite copilului să descopere faptul că imaginar el poate să se transpună în orice situaţie, chiar şi fantastică, dar în realitate situaţile de viaţă sunt mai restrânse şi nu au semnificaţia bănuită.

În psihologia limbajului infantil se semnalează distanţe de dezvoltare între semantica, morfologia şi sintaxa vorbirii copilului preşcolar. În genere, limbajul fixează experienţa cognitivă şi organizează activitatea.

                    Comunicarea verbală în copilărie îşi pune amprenta asupra dezvoltării psihice a omului, influenţând ansamblul capacităţilor sale sociale.

Oglinda triplă ”Oglinda lui Betty”

Oglinda lui Betty.

Am confectionat-o pentru o vizualizare mai  buna  in momentul emiterii.

Caiet prgrafisme

O imagine din caietul de pregrafisme care a apărut in regim propriu in Decembrie 2012.

Din povestea de viață a unei mame.

In octombrie 2001 se nastea fiica noastra, ALEXANDRA, copil extrem de dorit si de asteptat.

Din nefericire la scurt timp dupa nastere am primit o veste cutremuratoare si anume ca fetita suferea de Sindrom Down. Nu stiam exact ce inseamna (ulterior am aflat ca este un dat si nu o boala, la fel cum am aflat ca exista boli si nu bolnavi, ca fiecare se manifesta in felul sau), desigur, am cautat sa aflam ce se va intampla mai departe cu copilul nostru. Pe atunci nu am reusit   mare lucru. Toti ne spuneau "sa vedem cum evolueaza", "vazand si facand"...etc. Am asteptat,  in fiecare zi asteptam o minune, asteptam sa vina un medic si sa ne spuna ca fetita e ok.

Asta nu s-a intamplat, timpul a trecut si iata-ne ajunsi la varsta de 2 ani si jumatate, si fetita nu vorbea. Am  fost pe la diferiti medici, chiar logopezi care ne spuneau ca este prematur sa ne facem griji. Noi ne speriam cand vedeam cum incerca Alexandra sa comunice cu noi, cum incerca sa se faca inteleasa si nu reusea.

Am hotarat sa incepem ore de logopedie dar nimic nu se lega.Timpul trecea si noi vedeam cum trece in defavoare ei. Avea deja 4 ani si nu se putea face inteleasa decat de noi.

Intr-o dimineata am hotarat cu sotul meu sa cautam pe internet, poate gasim profesori de logopedie, poate exista cineva care ne poate indruma intr-o anumita directie.

Dumnezeu ne-a aratat exact unde sa cautam si asa am cunoscut-o pe Bety, ca mai apoi sa-l cunoastem si pe sotul, Cristi. Ne tot spuneam ca astfel de oamnei nu ti-i poate scoate in cale decat Bunul Dumnezeu.

Sigur ca la inceput nu ne-au dat prea mari sperante lasand tot timpul parca loc de mai bine. Alexandra s-a imprietenit imediat cu ei amandoi, si desigur ca rezultatele nu au intarziat sa apara.

Incet, incet totul incepea sa capete contur, Alex incepea sa cunoasca din ce in ce mai multe, incepuse chiar sa pronunte cateva cuvinte mult mai devreme decat ne-am fi asteptat; stia sa spuna cum o cheama si cati ani are, putea recunoaste forme geometrice, culori, facea puzzle la inceput din 4 apoi din 8 piese etc.

Acum Alex recunoaste literele alfabetului si scrie mai bine decat ne asteptam.

Desi sunt extrem de tineri, au reusit prin competenta si profesionalism, sa se impuna in fata ei, dar si cu mult, mult suflet si multa dragoste fata de acest copil cu problemele ei.

Acum Alex are aproape 7 ani, in toamna va merge la scoala iar vocabularul ei a prins contur!

Bety si Cristi au reusit sa faca din Alexandra un alt copil, un copil care poate spune multe, care cunoaste multe, care stie sa faca diferente, care are pareri si pretentii pe care si le pote sustine si exprima, putand fi inteleasa de oricine nu numai de noi.

Putem spune ca Bety a fost "zina buna" care a dat aripi de inger copilului nostru.

Le multumim din suflet si ne dorim ca toti parintii cu copilasi cu probleme sa intalneasca astfel de oameni, iar parintilor care au deja copiii in grija acestei echipe minunate de profesionisti  sa fie siguri ca lucrurile vor merge din ce in ce mai bine.

Familia Calota,

24 iulie 2008

FIŞĂ DE EVALUARE

FIŞĂ DE EVALUARE

Nivel de vârstă (5 - 6/7 ani)

Numele şi prenumele: .......................................................................

Data naşterii: .....................................................................................

Educatoare:  ......................................................................................

An şcolar: ..........................................................................................

EVALUARE SUMATIVĂ
Semestrul I	Semestrul al II-lea

      

        

Domeniul Limbă şi Comunicare
Înţelege şi utilizează corect semnificaţiile structurilor verbale
Se exprimă corect din punct de vedere fonetic, lexical şi sintactic
Înţelege şi transmite intenţii, gânduri, semnificaţii mijlocite de limbajul scris
Utilizează cuvinte noi în contexte adecvate
Alcătuieşte propoziţii simple şi dezvoltate despre obiecte şi fiinţe
Utilizează calităţile expresive ale limbajului oral şi ale celui corporal în transmiterea unor idei şi sentimente
Manipulează cărţi cu uşurinţă şi îşi manifestă interesul faţă de ele
Citeşte global şi contextual (ajutându-se de imagini) cuvinte sau simboluri din calendarul naturii, din catalog, din lista cu sarcini a copilului de serviciu etc.
Respectă reguli/condiţii minime ale actului scrierii: poziţia corectă a corpului, a mâinii şi a instrumentului de scris în mână
Trasează corect semne grafice şi litere în cadrul unor jocuri didactice, jocuri de rol sau activităţi de învăţare

Domeniul Ştiinţe
Observă, recunoaşte, clasifică şi ordonează obiecte după criteriul culorii, formei, mărimii, grosimii, lungimii
Cunoaşte poziţiile spaţiale plasând obiectele într-un spaţiu dat (sus, jos, în, deasupra etc.)
Înţelege şi utlizează numerele şi cifrele în limitele 1- 10
Recunoaşte, denumeşte, construieşte şi utilizează formele geometrice (cerc, pătrat, triunghi, dreptunghi, oval)
Numără corect crescător şi descrescător în limitele 1-10 (raportare, vecini, numeral)
Efectuează operaţii de adunare şi scădere cu 1-2 elemente în limitele 1-10, prin manipulare de obiecte, manipulare de jetoane, trasare pe hârtie, utilizând corect semnele +, -, =, aşezându-le sau trasându-le
Cunoaşte utilizarea calendarului şi a ceasului (recunoaşte orele fixe pe ceas)
Identifică valoarea monedelor curente şi a bancnotelor mai des utilizate
Utilizează banii („de jucărie”) în cadrul jocurilor de rol
Analizează şi enumeră elemente componente ale mediului înconjurător prin antrenarea tuturor organelor de simţ
Efectuează experienţe simple (dizolvare, colorare, plutire, scufundare etc.) folosindu-se de instrumente diferite
Adresează întrebări în legătură cu cele observate
Cunoaşte regulile de minimă protecţie a sănătăţii proprii şi a naturii şi anticipează pericolele încălcării lor
Respectă regulile de convieţuire socială manifestând un comportament civilizat în relaţiile cu cei din jur (copii, adulţi)

Domeniul Om şi Societate
Acceptă şi respectă regulile de convieţuire în grup, manifestând spirit de echipă
Îşi cunoaşte şi îşi asumă responsabilităţile în microgrupul din care face parte
Dovedeşte autonomie în activitatea zilnică
Utilizează formulele de politeţe în diferite situaţii
Manifestă încredere, sinceritate, curaj în raport cu sine şi cu ceilalţi
Cunoaşte numele ţării de origine şi al localităţii natale, precum şi domiciliul
Descrie evenimente importante (Ziua Naţională, Ziua Unirii, alte evenimente tradiţionale, religioase, culturale, istorice)
Cunoaşte şi respectă tradiţiile culturale naţionale şi minoritare
Efectuează operaţii simple de lucru (mototolire, rupere, tăiere a hârtiei, lipire, îndoire a hârtiei/sârmei, înşirare a mărgelelor pe aţă/sârmă, răsucire fire textile, înnodare, festonare, bobinare, ţesut etc.)
Manifestă spirit cooperant, stabilitate şi perseverenţă în activităţile de grup
Găseşte utilitate tuturor obiectelor realizate
Îşi exprimă opinia faţă de lucrarea proprie şi/sau faţă de lucrarea celorlalţi, motivându-şi părerea

Domeniul Estetic şi Creativ
Utilizează corect instrumentele de lucru
Creează forme şi modele noi prin îmbinarea elementelor de limbaj plastic cunoscute
Modifică modelul dat pentru o lucrare de desen, pictură, modelaj prin adăugare sau restructurare
Elaborează creaţii individuale şi colective cu şi fără temă dată
Descrie lucrările proprii sau ale celorlalţi copii, ţinând cont de aspectul lor şi de sentimentele pe care acestea le trezesc în sufletul copilului
Diferenţiază auditiv timbrul sunetelor din mediul înconjurător (gălăgie, linişte, vorbit, cântat, sunete ale unor obiecte din mediul apropiat etc.) şi al sunetelor muzicale
Diferenţiază şi reproduce auditiv durata unor sunete lung-scurt, intensităţii tare-încet
Cântă, cu dezinvoltură, individual, în colectiv şi în grupuri mici
Asociază mişcări adecvate cântecelor cunoscute (mişcări libere, mişcări sugerate de ritm sau de textul cântecului)
Ascultă cu plăcere fragmente din creaţii muzicale naţionale şi universale, corespunzătoare vârstei şi preocupărilor sale

Domeniul Psihomotric
Cunoaşte şi aplică reguli de igienă a efortului fizic
Respect poziţia corectă a corpului şi a segmentelor acestuia pentru comenzile de stând, mers şi alergare
Execută corect acţiunile motrice învăţate (mers, alergare, echilibru, târâre etc.)
Execută exerciţii fizice/dansuri dovedind coordonare, ritm şi o bună orientare spaţială
Este activ în jocurile în care este implicat şi participă la reuşita echipei

Concluzii şi recomandări:

................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................................................................................................................................

Legendă:     A – atins        D – dezvoltare

CODUL DEONTOLOGIC AL PROFESORULUI LOGOPED

CODUL DEONTOLOGIC AL PROFESORULUI LOGOPED

PRINCIPIUL I – RESPECTAREA DREPTURILOR ŞI DEMNITĂŢII ORICĂREI PERSOANE

       Profesorii logopezi vor avea în permanentă atenţie faptul că orice oersoană are dreptul să-i fie apreciată valoarea ca fiinţă umană şi că această valoare nu este ştirbită de cultură, naţionalitate, etnie, religie, abilităţi fizice sau intelectuale, statut socio-economic

art. 1 – Profesorul logoped va manifesta înţelegere şi respect faţă de trăirile, experienţele şi cunoştinţele logopatului

art.2 – Profesorul logoped nu se va angaja în remarci sau comportamente care aduc prejudicii muncii de recuperare a limbajelor deteriorate

art.3 – Profesorul logoped va utiliza un limbaj adecvat vârstei logopatului, manifestând respect faţă de fiecare pacient

art.4 – Profesorul logoped se va asigura că logopatul nu participă la activitatea de recuperare sub presiune şi coerciţie

PRINCIPIUL II – RESPONSABILITATEA PROFESIONALĂ ŞI SOCIALĂ

         Profesorii logopezi trebuie să manifeste o maximă responsabilitate pentru starea de bine a logopatului şi familiei, grupului sau comunităţii faţă de care îşi exercită profesiunea

art.1 – Profesorul logoped va promova  starea de bine şi va evita provocarea de traume atât pacienţilor şi familiilor acestora, cât şi colegilor sau altor cadre didactice implicate în activitatea terapeutică

art.2 – Profesorul logoped va respecta dreptul logopedului şi/sau familiei acestuia de a sista fără nicio justificare terapia

art.3 – Profesorul logoped va putea să refuze instruirea sau furnizarea de metode, tehnici, acelor persoane care le pot utiliza eronat

art.4 – Profesorul logoped va promova şi dezvolta prin ALR cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea profesională

art.5 – ALR va contribui la dezvoltarea logopediei ca secţiune distinctă a defectologiei, prin cercetare şi transmiterea liberă a cunoştinţelor şi ideilor

art.6 – Profesorul logoped va susţine cu responsabilitate rolul jucat în recuperarea limbajelor, menţinând standarde înalte ale acestei discipline

art.7 – În cadrul lor de competenţă profesională, profesorii logopezi vor alege aplicarea celor mai potrivite metode de recuperare

art.8 – Profesorul logoped se va consulta şi cu alţi specialişti pentru a promova starea de bine a logopatului

PRINCIPIUL III – INTEGRITATE PROFESIONALĂ

art.1 – Profesorul logoped va evita acele imixtiuni care afectează calitatea actului profesional

art.2 – Profesorul logoped va evita oferirea de recompense exagerate pentru a motiva copilul să participe la activitatea terapeutică

art.3 – Profesorul logoped va explica tuturor celor interesaţi rolul său

art.4 – Profesorul logoped va fi deschis, conştient de limitele personale şi profesionale

Profesor logoped,

Cioacă Beti-Ana

CLI Nr.4 – sector 3